între banal și iluzie se joacă șotronul
vieților împrumutate
dobânzile-s uriașe ni se spunea arterele pe care năvăleau
tropăitoare gâlcevile sângelui
plăteau cinstit vămi la fiecare bifurcație a ursitei
uneori chiar repetat

acum e momentul pelerinajului
cu tine ocultat în fiecare atom înfășor labirinturi
sfinxul pe umăr ține agenda și supervizează
fără apostoli de conjunctură traversez polii
linia vieții se schimbă cu fiecare minune căreia-i scot sâmburii
conștiincios număr și repartizez galaxiilor
(evident doar pe cei ce-au rămas neînsămânțați
nervurilor mele)
prea îmi blocaseră strategic molecula de efemer
învăț văzduhurile
cum să înghită curcubeul din zboruri
carnea mea dă semne de saturație după ce-a umplut
ultimele vieți a căror amintire o mai păstrez (ca monedă de schimb
când voi fi prinsă între focuri străine)
umerii subțiri au curbat orizontul silabele ploii
infiltrează palmele mumificate
deșerturi și-au suprapus ochii dragonului
peste nebunia noastră magnetică
cuminți mărșăluiesc războaie între degete
pe unghii de spații bătălii selenare cosmogonia e roata pe care
ne învârte norocul după ce ne extrage din
buzunarul destinului
se-ncheie tratate lovite de nulitate agonia din fiecare vertebră
descoperă focurile din adâncuri
pelerinajul din inimă

sub răspunsul corect nodurile se desfac fără sabie

pietrele jocului sunt singurul lucru concret
restul iluzie
în cercuri concentrice
magie în magie

poartă stelară deschisă în tine pe care intru
odată cu respirația