Iau de pe gura ta fierbinte
O rugăciune și-o sfărâm.
Strâng milioane de cuvinte,
Vărsate-acum pe caldarâm.

Le scutur pulberea de sare,
Căci gura ta le-a adăpat
Și construiesc cu ele-n mare,
O insulă cu gust sărat.

Sădesc pe-ntregul ei cuprins
Fire de virgule-n țărână
Și într-o lacrimă-ascuns,
Sap în cuvinte o fântână.

Și din metafore fac casă,
Cu flori de rime-n jurul ei.
În vatra albă călduroasă,
Aprind un foc al dragostei.

În fața scriu cuvântul nuc,
Și-ngenunchiat la umbra lui,
Mă rog iubito să te-aduc,
Aici l-apusul soarelui.

Dau insulei iubitu-ți nume.
Semnez pe-o coala de zăpadă
Și depărtarea-o fac fărâme,
Să vii în sfânta mea baladă!