pe calea către moarte-s muriri tot mai puține
îți odrăslești fiirea la sân ce fost-a verde
e roșu înspre zare când soarele se pierde
și prăpădește jalea ce-n drumul lui se-aține

mai multe morți odată trăiam cu începutul
trăiesc pândind acuma semnal defitiv
și leneș moartea-și face definitv debutul
că viața e-o secundă în Spațiu creativ

nu-n liberul arbitru murim deobicei
nici chiar într-o iubire, din cât mi-aduc aminte
când ea îți pune coarne iar tu îi pui cercei
și lepădați unirea în două-trei cuvinte

un cerșetor sunt numai și mai cerșesc o moarte
'naint' de cea finală, ce-n Luntre să mă poarte