în zare pădurea de tisa
cerdacul de soarele sus invadat.
august. dădeam bezmetici din aripi.
erau noi și noi încă nu știam zborul planat.
încercam să par un tip educat și mimam
interes pentru spusele bunicului tău dar
în gând te tot dezbrăcam în dor
de atingerea trupului cald.

cosița pe-o parte cu șfichiul pe sânul stâng
îți dădea un aer de mare ștrengară.
hai să-ți arăt gârla mi-ai zis poate
găsim chihlimbar...
firul de apă șoptea ceva la un prag.
călcam pe prundiș mână-n mână. simțeam
un transfer de imateriale fluide și ne-am
oprit uimiți în tăcere-n sărut
sub soarele verii. sfârcul sânului drept
mi-a atins inima și-i simțeam zvâcnirile peste tot.
novice mâna mea aluneca la vale pe trupul
tău unduind până la betelia chilotului.
te-ai ferit. ne-am întors muți cu privirile
în pământ... te-ai plecat. l-am găsit ai zis
bucuroasă. țineai în palmă o bucățică de ceva
translucid gălbui făcut parcă din raze ce n-au
mai vrut să se împrăștie când au ajuns pe pământ.
uimiți ferciți uitați de păcatul neîmplinit
priveam la gâza captivă.
.............................................

țin în mână dosita de-atâta amar de vreme
bucățica de ambră și parcă
milioane de ani au trecut de atunci și gâza aceea
captivă ești tu în sufletul meu chihlimbar.