S-a vindecat definitiv rana din trup
a rămas totuși cicatricea ei în suflet
care nu dispare niciodată,
suntem dăruiți cu iertare
dar ni se refuză de multe ori uitarea.
Purtăm cu noi strigătul de durere
și plecăm cu el în moarte,
oamenii ar trebui să învețe din întâmplări
tot ce le poate înalța spiritul.

Cum din istorie nu se învață nimic
faptele oribile se repetă
avem întotdeauna tendința nepăsării
modul de a trece prin fapte
fără să păstrăm ochii deschiși
în nopțile care întunecă minți.

Nici eu cu mine nu sunt mai concesiv,
mă pierd în labirintul cuvintelor
din care ies transpirat cu teama
feței de pământ
pe care o spăl de ce nu se spală
și-mi rămân petele trecutului
încrustate în piele.