Sărut hârtia-n roua de cerneală,
Cuvântul se încalță-n sărutare
Ochiade se zvonesc în arătare
Și scot din mine suflet la iveală.

De vers în foaia dulce e pătare
Departe de condiția reală
A celui ce se pierde-n mâzgăleală
Rămas iar corigent pe la Purtare.

Corole de mister la geam odăii
Iubito, regelui luminii fostul
Și-arginții de pe masă, Iudă, dă-i-i.

Să ții în locul meu de cură postul
Slujbaș etern în poezie-s căii,
Îmi trag de-acolo apa și-adăpostul.