mă trag din semințiile scribale
cu uriași în raiul poeziei
femeii tale dragostea tu zie-i
în nudul ei de-ți curg din gură bale

în nașteri nu duc steagul ereziei
chiar dacă Dumnezeu atunci la bal e
de-L urmăresc și demoni în cabale
iar eu sunt fiert în oalele treziei

în vrej de vorbe duc a ta rostire
dar teatrul viețuirii e cam trist,
nici vorba dulce nu-i de mănăstire

sub gând de biciuire, terorist,
se află Ieri, de-acum de povestire
din el îmi țes candoarea că exist