Îmi place mirosul tău de femeie coaptă
ca un măr pe plită,
fanteziile roase de invidie
de parcă lucrurile ți-ar fi străine
și-n mersul tău legănat pe vârfuri
ai o amplitudine vicleană ce atinge oglinzi
cu sunet învăluit de crini. verb, ceva…?

În fața unei geometrii de o seamă cu Eva
curiozitatea pătrunderii tainei
întunecă unghiuri și încrețește lumina
sub pleoapele aproape închise
păstrând în orbite chipul de regină
pusă în brațele miracolului.

Nu știu un mod înșelător,
să aștepți la colțuri nenumărate
răsărituri cu trupuri în floare
unde se îmbată culorile în curcubeie
lângă o vie cu bobițe de aur
în strugurii copți.