agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-08-22 | |
Aurora ne surâde
Cu suflarea-i răcoroasă, Risipind miresme crude, Boare-n vara secetoasă. Rouă-n iarbă, prospețime, Bolta s-a-nroșit timidă, Soarele vrea înălțime, Vântul trezi o omidă. Un nagâț țipă pe baltă, Lișițile-i țin isonul, Bâtlanul, capul, își saltă, Rațele ridică tonul. Dintr-un frasin, cu uimire, O mierliță subțirică, Ciripi de fericire, Și-n slăvi, codrul, îl ridică. Þup! și cucul singuratic, Pupăza și macaleandru, Iar un ciocârlan pragmatic, Șuieră adânc și tandru. Duioase și-ndrăgostite, Așa cum sunt numai ele; Sub frunze adăpostite, Stau frumoase turturele. Vântul tace. Parcă-i Raiul De sunet, cântări, lumină, Spicu-și părăsise paiul, Într-o treierare lină. Macul, ca o vâlvătaie, Văzând treierul prin lanuri, Își lăsă pleata prin paie, S-a dus viața, s-au dus planuri. Pământul e-n fremătare. Și în dulcea armonie, Cântă o privighetoare, O sonoră simfonie. Totu-i viu, ziua s-anină... Greierii în vervă mare, Adunați sub o sulfină, Cântă verii pe răcoare.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate