Printre gânduri, despre noi

Sângele curge din cer precum supărările tale,
Vântul bate la fel ca ieri, însă un pic mai moale...
Se poate să se facă seară din dimineață
Sau tu suparată sa devii brusc, mai glumeață?

Prea mult cenușiu sub aripi strâmbe-n derivă,
Duioase fragmente respiră cam des a eschivă...
Put zile, râd lacrimi, plutesc anotimpurile
Iubito rămânem cam goi, ne trec timpurile...

Deasupra de galaxie am bătut un cui rezistent
Ca să agăți toate hainele negative atent...
Haine ce-n topoganele noastre, cam murdărite
S-au rupt si s-au salvat aproape putrezite...

Te invit la un dans printre curcubee-n călduri
Să ne-mperechem ancestral cât poți să înduri!
Iar cu fundul proptiți în lună, cu fața spre soare
Să râdem de durere că brusc, nu ne mai doare...