agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-08-31 | |
să fiu cu tine astăzi
rostogolesc sunete între măslini extrag din nervuri mirabile seisme barometrul trăirii se blochează uneori dezleg atomii de aer din ancore nevăzute am să-i întorc orologiului ecoul primar toate firidele neluminate ale celulei vibratoare își dezvăluie taina mai sus de cel de-al patrulea lob mai înalt de-a cincea cameră a inimii cu veșnicii colorate capitonez ochiul fără de pleoapă în acceptare smerită îmbăiez verbul și aștept o explozie de iarbă multă vreme spaimele și îndoielile vor învârti cheița eului în pleoapa care altădată primea doar supersonice încărcate cu vise acum coboară maiestoasă doar umbra îți vei aminti poate cât de lungă e moartea când plasele aruncate spre cer nu-ți adună polen de zboruri în degete liană se zbate un colibri cu-o bucată de soare în cioc n-am să fiu rățușca tarată pentru că templul cărnii în lentila ta virusată se citește bordel sângele meu fierbe în doruri curat sub codificare celestă n-am să întind pielea până la destrămare doar ca să vezi strălucirea lumina învârte axul creației pivotându-i centrul oriunde doar pupila scindată împarte întregul caută cusătură în roba credinței și-nghesuie abisuri în iriși durerea se prăbușește în sine când nimic nu-i certifică sensul cât pustiu înghite clipa când se teme să se respire în vertebră și carnea repudiază sacrul ursitei să nu înghețe singurătatea ta frigiditatea topește urzeala minunii de-a fi om cu supra-măsură om ce-și ocupă datul firesc fără castrări de conjunctură și orbi ce se îneacă în propria lor umbră în fântâna din care beau zilnic miracole și răsfoiesc nemișcări violete în apă doar preacurata fecioară a născut lumină întrupată ocolind legea divinului doar ea n-a cunoscut exploziile novelor în sânge când îmbrățișarea topește universurile într-un geamăt irupe-n implozii timpul și sămânța sacră pornește aventura pe elipsa magiei profeți amnezici ne sluțesc chipul n-am să accept malformarea identitatea ne-a fost revelată printr-o răstignire golgota ne pulsează în epidermă ca să aflăm înălțarea adevărul se cere desfoliat în trup precum din spirit deopotrivă dimensiunea luminii unitar locuită mă-ntoarce în clipă micuțul colibri străbate prin mine râuri de lavă și-mi desface în palmă o picătură de soare mă cuibăresc în brațele tale forfotește de taine pielea ta pe care am dezbrăcat-o în mine
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate