în umbrele de sânge și cerneală
sunt vămi de-a trece spre necunoscut
mistere spre a scoate la iveală
când pana pe hârtie mi-o ascut.
iar lacrima ta plânsă e ovală
și biciuie obrazul ca un cnut -
în umbrele de sânge și cerneală
sunt vămi de-a trece spre necunoscut.
sub ploi ce cad pe creștet în rafală
un gând spre-amorul nostru a căzut
se piaptănă în minte, încrezut
dar nu mai are-aceeași veche fală -
în umbrele de sânge și cerneală