agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3482 .



În fagure se rumenește polenul
poezie [ ]
adânc se poate uimi lumina în mine

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [gerra.orivera ]

2015-10-07  |     | 



dau liber mâinilor
brățara de ploi le cufundă prea adânc în materie
și rădăcinile sunt atât de fragile
știu mixtura de-orbire și înțelepciune
din cupă mi-a fost anestezic
n-am ales durerea mi-a scăldat în lavă arterele
”îndepărtează de la mine paharul acesta”
au strigat vertebrele mele înainte să se fărâme
e vina mea am lăsat fiara să-mi
adulmece spaimele jocul de glezne cu viața produce luxații
chiar fracturi de șold echilibrul e greu de ținut
pe bisturiu de trăire fără căptușeala minciunii toate atingerile
vor lăsa răni unele vor prinde nepăsări crocante în coajă
altele vor dezvolta adenomuri și rezistență
la antibioticul adaptării și nu mă vreau împodobită
de echimoze la balul vierii respir atâtea nove
și-aproape nu contează lunecarea
constanta lunecare spre iad
în raiul omniprezent unicul odihnește furtunile
în timp ce-și inspiră măreția prin noi

respirației terestre nu i se validează esența dacă nu
descifrează pecetea flăcării din sânge

pleoapele tale adâncesc genune albă din care tot ce sunt
mă-mbrățișează sfielnic uneori distanța se topește
și doar unului i se varsă surplusul de geruri
în cana de ceai a prezentului răsfrângeri
a nu știu ce enigmă ce mă desface felii și mă lasă sub vipie
crochiul din ochii tăi din care nu mai știu să ies
minotaurii care îmi decupează rune în spate în loc de aripi frânte
și eu unde s-ascund năprasnica foame

un fulger merge pe ape mai înalt să urce veșnicia în mine

ca să găsesc între cearșafurile cărnii o dimineață candidă
trebuie să elimin solvenții care sapă cratere-n piele
îmbrățișările nedorite se pot spăla în clorofilă
mâinile adună în căuș ruga oaselor din vitraliile eului

imperiul de la cingătoare ți-l dăruiesc Ție
o dată cu prima topire a zăpezilor

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!