E vremea frunzelor căzute,
lipite de inima pământului
de ploaia revărsată fără oprire;
au fost culeși toți strugurii, toate nucile
porumbul - și el
a mai rămas o gutuie în pom,
martoră a încă unui an
care te-a purtat pe cărările tale.

Ostrovu-acesta pare obosit
de stridențele acestei toamne
ca un inel prea sclipitor...