Părul negru și un pom
Unde zâmbetele dorm
Ieri te-am cunoscut în somn...
Anii negrii în lumină,
Calci pe roșu,
O să vină!
Te aștept...
Cine-i de vină!
Nu greșesc în întuneric
Și te văd fără să știi,
Visul meu a fost feeric
Sau nu ești printre cei vii?
Dacă norii au un glas,
Dacă tu nu ai rămas,
Frunze cad.
Aveam o bancă,
Uite, păsările știu
Că toamna tu vii prea târziu
Iar vara chiar nu îndrăznesc,
Să-ți spun cât de mult zăbovesc...
Nu înțelegi?
Așteaptă să mă trezesc!