Dragostea începe în Februarie
la țărmul unei mări care luptă
pentru fiecare clipă
aruncându-și în ger valurile
tot mai împietrite

Dragostea începe în Februarie într-un amfiteatru
în care sute de ochi urmăresc
dansul logic al ideilor și doar el caută mâinile
care știu să-i mângâie chipul
cu care s-a născut, nu cel făcut
el caută glasul mic, frânt de dorul care creștea
din fetiță - femeie risipind
cântece numai și numai pentru el
doar el nu-și aflase nicicând, nicăieri
nici inima, nici lumina, nici crucea și dulcea povară
în amfiteatru doar ochii lui învață
mișcarea mâinilor ei reci spre seară
chiar și asa, bine învelite în mănuși
chiar și așa, cu încheieturi încălzite
de suflarea buzelor foarte roșii, moi
și atât de ușor de citit
peste șiruri întregi de capete asimilând Logica înghețată
tulburată brusc de lumină, de aerul fierbinte
pus în mișcare
de fiii și fiii fiilor lor
simțindu-și venirea aproape
răscolind suflet și pântece și visurile toate.