Un colier din scumpe pietre,
La gâtul tău l-am așezat,
Simțind scânteia din privire,
Când ai tăi ochi l-au admirat.

Sub gene grele mii de stele,
Au strălucit pe cer senin,
În orice noapte doar cu ele,
Iubirea-mi este veșnic chin.

Lumea asta rea îmi pare...
Nu ești tu colțul meu de rai?
De ce nu-mi dai o sărutare,
Și nu-mi șoptești:
Mai stai! mai stai!?