cale de acces spre rai e zburarea
răstoarnă-te din perne îngerii luptă
în raiuri de câte doi
ce are a face că e o luptă a cărnii
dimineață or alerga prin noi prunci

noaptea asta te-oi dezbrăca de privire
în oglinda ei văd un moșneag
pe întuneric ne-om bâjbâi cărnurile
amestecându-ni-le
n-om locui în biserici de mile
mila e urcată la rugă

răcnetele noastre aduse împreună
izbeau un dumnezeu în creștet
era lună
prin ținutul veșted
număram fără nimeni să mă știe
caii albi de hârtie
și era brumă

caii albi aripați veneau din urmă
cafeaua-n ceașcă
trăgeau la a toamnei caleașcă
de se zguduiau fără nimeni să o știe
pereții de hârtie

tu taci și în tine te-nduri
de ape vâltoase și despre păduri