Pe când eram copil
Acasă,
Într-un sătuc de munte,
Mi-a spus o babă
Grasă
Că o să am prea multe!
Speranța mea,
Fiu din popor,
Purtat cu vorba
De deștepți,
Va fi-nplinită
În viitor,
Ca și-n trecut,
Silit la ,,drepți!”.
Și s-ar putea ca viitorul
Să fie, chiar și el,
Absent.
Și-atunci,
Cum să nu iau toporul,
Să fac din viitor
Prezent?