acră-i spuma laptelui
astăzi fețișoara lui
e rodul pământului
ochii-i mura câmpului
negura mormântului
păru-i pana corbului
e lăută dorului

doar zalmoxe poate ști
cin-ne paște zi de zi
pe cei mai buni dintre fii
ai transhumanței copii
oare mai suntem noi vii
de lăsăm mereu pe alții
destinul acestei nații

burebista decebal
viteazul pe mândru-i cal
brâncoveanu din canal
tudor cel făr de egal
eminescu în spital
antonescu mareșal
jertfe în tragicul bal

jur pe viața-mi de sărman
totul se-ntâmplă mai an
când baciul răsăritean
și cu baciul apusean
ajutați de un curtean
se-nțeleseră-n divan
să prade al său tăpșan

nu fu cum spune povestea
piciorul de plai dormea
gura de rai îl mințea
paltinu-n jur uneltea
luna în nor se pitea
căzu de pe cer o stea
dar la nunta sa ningea

*

adâncă fu patima
în zadar sună alarma
pe câini îi cuprinse teama
haita-ți amușină urma
colți îți sfâșiară huma
mișeii-ți făcură seama
și așa ne-ncepu drama

foaie verde spic de pâine
te-au ucis lifte străine
n-ai plecat la cer ciobane
mitul tău abundă-n taine
se hrănesc viermii din tine
și-alte lighioni haine
vin mârșav să ți se-nchine

ne-ai lăsat cu ochii-n soare
nu-ți mai pasă de mioare
caii-ți pier în abatoare
strunga-i scoasă la vânzare
de la tine până-n zare
‘geaba creÈ™te iarba mare
o pasc lupii-n desfătare

nu li-i teamă de prigoană
stâna au făcut-o cramă
fluierul e făr de vrană
din mioara năzdrăvană
mănâncă lotrii pastramă
bici este plăvița-i lână
cu care spre-apus ne mână

*

vremea vine vremea curge
altul oaia-acum îți mulge
șarpele la uger suge
dar blestemul l-o ajunge
ochii mamei varsă sânge
mielul nenăscut te plânge
de prin văi turma s-o strânge