o inimă doar o inimă aveam de la zeu
era poate darul meu cel mai de preț
nefericitelor ce prin al vieții cabaret
care de care mai deocheate vă petreceți
vânzându-vă pe-un compliment
pentru un cent pe-un vis ori o țigară
risipitor v-am pus-o la picioare
printre chiștoace speranțe și coji de semințe
ca pe cea mai ieftină sticlă cu vin
din care la botul calului beau căruțașii
și voi însetate-ați golit-o până la fund
da-împărtășanie era în ea licoarea

suflet copil am fost mânat spre ăst pământ
poate să împlinesc înscrisul din palmă
și să slobod secretul lumii din cuvânt
dar voi mi-ați scos păcatu-n cale
și m-ați vrăjit ca dintr-o cupă fermecată
să sorb amarul mierii din al vostru lut
m-ați amăgit din sâni obraznici de fecioară
să mă înfrupt ca din celebrul măr adam odinioară
și să-mi atrag blestemul șarpelui de la-nceput
că mă târăsc orbit de-ai voștri ochi de foc
prin scrumul patimei în fiecare scormonind
fără nădejdea de-a mă-ntregi vreodată
căci jumătatea-i jucăria de-atâți amanți stricată

da v-am iubit cum verdele-și adoră clorofila
cum cerul noaptea se topește după stele
și v-am dorit mai rău ca dorul de măsele
pe fiecare jur mireasă singurătății mele
v-am crezut cum cred în crezul din scriptură
că mi-am pictat cu chipul vostru viitorul
biserică mă vream pe voi icoane
și m-ați mințit că fiecare sunteți zâna bună
dar haită și acum m-adulmecați flămânde
lasciv măcar să mângâiați pe cap misterul

zadarnic mă cercetați în zodiac și stele
în sculul vieții se-ascunde a mea fire
vă pierdeți timpul eu sunt un mort în devenire
cât de curând v-aștept frumoaselor în cimitir
să ne-mbăiem romantic în fumul de tămâie
erotic să valsăm pe pâlpâiri de lumânări aprinse
si îmbibați cu mir să ne ciocnim obscen în oase
scandalagii notorii să ne-ntrecem tăcând în epitafe