Moșneagul vine, conducând trăsură,
în ea-i regina sfinților, Maria;
alunec lin, de nea de e hârtia
că prin ținut doar ploaia e-n arsură.

e-n duh la toți Crăciun, Călătoria
și iar dau plozii sub brăduțuri gură
la Dumnezeu, în liniște augură
iar popa-și pregăti oratoria.

o literă, doar una, pe pomete
din farfuria cu cerneală cearnă,
o lacrimă-n zvântarea ta, poete.

și repezindu-mi ochii în lucarnă
fiirea nu-mi e plină de regrete,
un spirit nou de Prunc născut e-n iarnă.