Îngheață pietrele, frigul nu se lasă
mai repede decât acidul pătrunde,
de când la padure mi-am facut o casă
timpul trece fugar, nu are secunde.

Plânge ochiul de ceață al nopții de scrum
stele nu sunt, luna-i ovală și arsă,
dimineața trece orbecăind pe drum
bătrâna vecină-i ca lamâia stoarsă.

Ninsori jucăușe zboară peste păduri,
aeru-i sticlos și se sparge de ramuri
apele au poduri de gheață în vaduri,
florile de iarnă se ivesc pe geamuri.

Serile geroase vin când nu te aștepți
ceața se ridică în straturi din vale
copacii stau într-o poziție de drepți
apoi trec pe deal îmbrăcați în mantale.