uneori mă odihnesc privindu-te,
cărnurile ni se agață de Ață,
motiv naiv spre a înainta,
spre înapoi e Copilul
din brațele amintirii,
mamă de Iisus

din amintire mă odihnesc în ochii mamei,
oglinzi ale întregului,
Tot în virgula asta așezată
spre trecerea vremii