un înger vine-n suflet în zburare,
paiangul toarce clipa ce începe
și plâng, purtat sub lacrimă de cepe,
Mesii cu Mântuirile mai rare

la tine-n pântec raiul se concepe
și bat din tălpi urcând pe-a mea cărare
de-mprăștii a iubirilor teroare
în inimă ce graiul meu percepe

suind pe calea ce deschide Cerul
tu nu prea semeni cu mai toți, pămânți
și nu te mușcă de aripă gerul

în alveole veșnicii frămânți
și-n floarea izvodită de sub zero
veghezi nimicurile de înfrânți