fără el
chipul ți se scufundă într-o veneție mirosind a mâl
prin cimitirul lichid moartea caută solidaritate
de grup regie mută
onomatopee ce dispar pe rând dumicate în esofag
nu le vrea nimeni patria gălăgioasă
nici tu
înveți singură
să faci casă bună cu liniștea
când îți traversează inima prefăcându-se
că nu lasă dâre
te prefaci și tu
apoi strângi la piept aparatul de filmat cum ai strânge
un iubit venit de prea departe
cu fonograful vibrând
la vânătoarea de sunete
care trec prin acoperișul catedralei

palmele astea două au construit-o
zici
pentru un pui de cântec poate un imn

mai ales noaptea auzi voci
tic-tac în gondola trupului
sfioase
gata să-și ia zborul

deasupra zilei de mâine
a ta
a lui

privești aparatul de filmat cu toată dragostea

prietene
eÈ™ti gata pentru telegenia de la five o’ clock

ochiul din celuloid
clipește o secundă
complice