mi-ai fi spus cu ani în urmă că te vei îmbolnăvi
și că te vei apuca de poezie ți-aș fi cusut un hanorac
și aș fi scris pe el cele șapte păcate de la care
nu trebuie să te abați daca aș fi știut
că la un moment dat nu te va mai interesa nimic
și ai sta seara la birou uitându-te la un ecran alb
până ai adormi iar dimineața te-ș târî
ca pe un sac de cartofi spre pat nu ți-aș mai
fi dat nicio bucățică din ciocolata mea
când eram fericită și nu aveam nevoie de nimeni
anii au trecut și mă uit la tine cum stai
pe scaun și nu zici nimic din când în când
te întreb dacă ești bine iar tu îmi arăți ecranul alb