Era roșu peste fiecare secundă când tu întindeai mâinile
și privirile coborau din cercul lor firesc
din copaci, din iriși și de pretutindeni evadau
și veneau spre tine ciugulind fiecare nou răsărit
mâncau din carnea și din sângele timpului astfel oferit
se oglindeau într-un echilibru perfect îmblânzit
când pe brațele și pe umerii tăi suspendați,
când pe stânga prezentului și pe dreapta sufletului
cotorobăind viitorul sperau să zboare înapoi.

(06.02.2016)