agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2516 .



matrioșka
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [WomanWithW ]

2016-03-09  |     | 



zilele deveneau tot mai scurte/nopțile tot mai adânci
hidra își scotea pe rând capetele/rânjea cu toții colții
tu credeai că așa se zâmbește
n-a existat niciodată loc pentru frică
dincolo de tine se vorbea altă limbă
oamenii își purtau inimile în afară pieptului
zâmbeau prostiți și încrezători

un cap îți spunea
cioran ți-a zăpăcit tinerețea
că ai vrut întotdeauna să mori mai întâi
ca să poți trăi într-adevăr
(n-am niciun rost/la naiba/ obișnuiai să-ți spui)
vrei purificare prin durere! striga altă gură
cu limbă roșie despicată

tot un fel de hidră te-a învățat sărutul
o alta să urli fără să fii auzită
că o mână neagră apărea în fiecare vis
și îți atingea jugulara

un trup greu ți se așeza în unele nopți pe piept
iar tu
cu țipătul căluș
îți striveai ultima gură de aer
de pereții plămânilor încinși
gândeai că numai așa
inima o să reușească să se fixeze din nou
la locul ei

deznădejdea îți preda cele mai interesante lecții despre moarte
iluzia te îndemna să-ți desfaci genunchii cu uitare
mâna neagră/mereu prezentă
desfăcea carnea crudă și mai scotea o păpușă
și încă una
și încă una
tu îți aminteai că iubeai păpușile cu ochi adevărați
dar că mai toate au murit
înainte să se nască
(nimeni nu mai are timp pentru vise idioților
nimeni) pășeai zâmbind cu ochii-luciu
buze-freamăt
aveai și tu câteva capete nu-i așa?

nimeni nu știa că în piept îți crescuse un întreg cimitir
în care timid
sfidat
înfloreau iasomii

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!