de-ți clopoțește limba fără tine
e semnul de-ntrebare pus pe glonte
cerșiri de pace-n omului amonte
și ce mirare-nmărmurită vine

beau sângele uman (Dracula, conte)
iar creierul muniție-mi devine
ci nu am gând în alăptări divine,
făptura ta tranșee pe un front e

nu știm o vorbă din iubire ruptă,
cunoaștem doar cuvinte de măcel
și rațiunea ni se pierde-n luptă

prin vene curge un păcat mișel,
culoarea roș privirea ne înfruptă,
un înger diabolic, mititel