o fugă de pe cruce…

alerga să mă prindă
ca un ecou dorul de mine
și eu tăcere
în piatra filosofală
unde mă visam piramidă
mă încurcam în idei
hățișuri virgine de curpeni
încercam să-mi amintesc
cifrul secret al vieții mele
firul de iarba fiarei se veștejise
încuiate-mi rămâneau porțile logosului
desculț mă înțepam în gânduri
niște cioburi de întuneric
și ele evadate din celule
am înghițit din disperare
poate accidental nu mai știu bine
un pumn de fotoni bio
că de greață
se vomitară vorbele
în adeneu
bete de sângele meu

și-am început să scriu