noroc de umbra ce o lași în tină
te-aș pune altfel la un rând cu lașii
ce își îngroapă-n urma lor toți pașii
păcatele a nu le sta-n lumină.
să-i vadă puri la inimă urmașii
nu trădători apoi de Marea Cină,
prin vene să le curgă doar rugină
și să mănânce ce-au și nevoiașii.
am frați de Sfânta Cruce în paragini
ce-au lăcomit având deja prea mult
și-acum tristețea lor e fără margini.
în zloata lor refuz a lor tumult
și mult îi plâng pe-aceste fade pagini
de ciocârlia-n zor de zi ascult