Cine-ar putea zice de unde vine vântul
Și unde pleacă râsul cu plânsul și cuvântul
Pe unde umblă gândul și cine ți-e sortitul,
Sau ce înseamnă viața, ori moartea, ori iubitul?

Sau cine știe oare să spună fix ce-i drept,
Cum intră viața-n om, de-i prost, de-i înțelept;
Mă-ntreb cine cunoaște de am ales corect,
Tot ce-am trăit în viață, de-am mers pe drumul drept.

Doar timpul și răbdarea și mintea iscusită,
Doar ele ne pot spune când calea e greșită!
Doar dragostea de om, de țară, de dreptate,
Fac jugul greu să cadă, să zbori spre libertate.

Iubirea îndulcește și cea mai cruntă soartă
Iar minte iscusită pe unde vrei te poartă.
Credința pură face să vezi sfinți și minuni
Speranța te ajută să domolești furtuni.

Și toate la un loc te-nvață să stai drept,
Să ai folos din viață, să fii mai înțelept,
Să nu te-abați din cale, o lume să supui
Și să nu-ți pleci grumazul de teama nimănui.