am fost încă de la început
o cetate în care creșteau suflete și iluzii
atât de frumoase că și viața murea de invidie
până mi-am rămas mică în propriile ziduri
mă doream poem cu normă întreagă
un infinit cu efecte speciale
diminețile mă acuzau de plagiat
am fost o iubire cotată la bursă
îți ofeream fericire la subpreț
cum ai ține o inimă în palmă
a ta o livrai direct din tavernă
știai că iubirea e o libelulă
tocmai de aceea strângeai pumnul
până ce vena cavă își bea propriul sânge

atunci am urât