(Azbestul peste gură. Azbestul să nu îi fie frig dar nici să nu
ardă.)
Un cântecel pentru copii cu o torsiune amară,
o radieră care face cărarea către casă ștergând,
un gard de creioane care nu e acasă nicicând
și în interiorul lui mina frauduloasă. Levinas spunea…
Levinas spunea… că o ticăloșie lungă se strânge
și la un capăt cedează. Că sunt oameni care duc în ei totul,
că potența se stinge odată cu vehiculul de toxină care
induce stabilitatea în sistem. Cel mult poți să pui câteva blistere
de medicamente unul peste altul să treci (stem) din unul în altul
și să descoperi
pastile cum ai descoperi morți dacă ai fi în pământ; și ei
vindecă,
arată realitatea ca un azbest visceral peste gură. Palpează,
atinge cu buzele,
e atâta mimică în vârful limbii încât devin dictando orbii din
oraș.
(Prin fața azbestului trece prin etamină căldură.)