ci razele tot cad din visul lunii
corolele de taină umbre beie
în laț de-ntunecate curcubeie
deasupra de miresmele genunii.
asupra-n de cuvântul tău, femeie
se strâng la pieptul tău prin roze unii
încătușați de dragoste ca-n funii
de-i plimbi în lese de amor pe-Alee.
ci gnostic dorm cu tine-n rădăcină
și zboru-i mort nainte de-al cunoaște
iar vremea mea cu tine e vecină.
un prunc mai țipă ca-n sălaș de broaște
clepsidra-nțepenește ca-n rugină
iar timpul meu mi se așază-n moaște