PRINTRE STELE



Cu ochii închiși
văd infinitizimalul univers
în mișcare lentă, browniană,
un haos prezent,
trăit în mine cu minuscule scântei
închipuind microsecunde de viață
pe ecranul întunericului relativ.
Sunt oare creatorul nedecis
al viitorului, sau orizontul meu
îmi desenează alte iluzii?
Legi neștiute îmi dirijează
partitura ciclului de a fi.
Deschid ochii și sunt
același trecător
printre stele izgonite de timp.