vremea-i spre ploaie

urmărind norocul
povestea
se termină-n
coadă de pește

pentru a nu mai pierde încă o zi
povestitorul
din vârful piramidei lui keops
pândește
coborârea zeului


drumul spre damasc
e luminat
de beculețe multicolore
tineri și tinere
îngroapă
revelația
în cimitirul epavelor
pygmalion
aruncă nervos dalta
și
se întinde lângă endimion
umbrele lor în bătaia lunii
descojesc
de căldură și strălucire frazele
sleiesc de puteri
propozițiile
transformă cuvintele
în rumeguș

pentru a pune răbdarea
la încercare
xantipa
mărunțește pe tocător
strigătele refugiaților

*
a început să plouă
plouă cu găleata
plouă cu văitături
plouă cu lacrimi
prin ghetouri
îmbrăcat în costum de vânătoare
naratorul
țipă la megafon:
"l’état c’est moi"