pe-atunci doar o privire de-mi aruncai
la vale mă luau torente de sânge
cu tine și iadu-mi părea că-i un rai
iar infinitu-l simțeam cum mă strânge

hai ia-mă în brațe iubite șopteai
mă-nvăluie în straie de cuvinte
împletește-mă poem din flori de mai
mai răcorește-mă cu jurăminte

neștiutori sorbeam din ceașca sorții
fericirea ca fumul unei pipe
nu ne păsa de zarurile morții
trăiam eternitatea-acelei clipe

te-aud sărută-mă iarăși iubite
privește cum mi se-ntunecă steaua
te rog culege-mă dintre ispite
în lanțul vieții tale leagă-mi zaua

de piatră e inima marelui zeu
îndoliată-i lumina în soare
și-n urma-ți lăsată pe sufletul meu
răsar păduri de sălcii plângătoare

haide frumoaso ascunde-mă-n șoapte
să ne-amintim cum este în paradis
cu tine numa-n cămașa de noapte
haide frumoaso coboară-mi în vis