Ea își curba liniile, lucra cu spații rotunde
ochii șterg unghiurile, fac acustica înaltă,

Gândurile mele se joacă cu imaginile inedite,
în regatul alb lumina-i cu setea bogată
nicio apă albastră nu este,

atunci îmbrac hainele întunericului
croite cu reflexe de lună
cu fețe de mire.

Tu ești prinsă-n vibrațiile cuvântului
în sunete memorate de crini,

dimineața, mireasă de mărgăritar
plină de dorințe,

floare de sidef.