agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-08-02 | |
să-mi pot strânge în pumn
dimineața pentru tine adun visele neperisabile pereții nopții își dilată misterul spre colțuri din cauza supraaglomerării centrul nu mai e atractiv instinctul de conservare îmbracă voaluri stranii arunc în tencuială compostul rămas din ultimele voluptăți care ne-au secat arterele de însetări odată cu îmbrățișările parțial colorate voi reveni cu o tușă mai simplă după viitoarea eclipsă caimacul l-am lăsat pe buzele tale balsam de neuitare la ultimul reflux de ceruri nici amintirea unei spaime bucuriei să nu-i crape viul în urmă încă o enigmă cu ușile deschise invită la sinucidere se va vedea cine are curajul să piară dilatându-și ochii și să râdă exploziei nu căuta să-mi tatuezi umbra nuditățile trebuiesc decojite în smerenia palmelor precum rugăciunile doar parfumul lor îți vor impregna ochii de-albastru în excesul de ploi al cărnii renegate vibrația zborurilor pentru o certitudine ți-afunzi palmele-n tristețe până la incandescență zefirul din reverie nu-i destul de convingător nu sting culoarea chiar de ți se pare strălucirea fadă în pocal de floare mi-e amnarul piele când când arunc în sori brazdele de verde vor da mărturie sângelui de piatră ce plugar destoinic răscolește stepa afânează pleoapa și dezleagă apa în ritm de viori nu-mi certa absența sute de maree se-nnoadă-n mine tsunami de orb să nu-ți spargă țărmul îmblânzesc furtuna fulgerul și gerul și cer armistițiu de la mersul șchiop să-nvelească perla în siaj de taină risipim sămânța în genunchi de lume și mai punem pene aripii din noi fără să ne pese nu fără durere am scrumit văzduhul și cu părtinire am sorbit un gheizer ca pe-un miez de nucă laptele din aștrii și cu mierea vieții vor hrănii secunda ca și veșnicia adn-ul verde ocultat în lut noi ne vom supune munte-n cingătoare drept altar al rugii din esențe picătura naște mândră infinitul în vârf de falangă greier menestrel schimbă codul sonic gama cheia sorții demiurg cu morgă fără să ne-ntrebe încuie poemul și azvârle cheia cin' ne va traduce pulsul dacă mâine a fost ieri în călcâi de rouă și noi unde duhul cheia
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate