într-o oarecare zi
nu mă întreba ce zi era
nici cum arătau lucrurile și
ființele din ceasul acela....
în momentul acela ai închis
ceva în mine pentru totdeauna
m-a săgetat ca o tăietură scurtă
fără să mă doară atunci
(poate era carnea încinsă
cum se spune)
n-a sângerat, nu s-a infectat deloc
dar s-a ascuns atât de adânc înlăuntrul meu
încât mi-am putut pipăi sufletul
pentru prima oară
ca un orb căruia îi pui în palmă
o bucată de carne colcăind de viermi
și-i spui că poate îngrășa cu ea
un pământ de răsădit trandafiri

unde să fie pământul
unde să fie anotimpul
când tu ai doar bucata aceea
de carne moartă

de atunci nici un trandafir
de pe lumea asta mare
n-a mai avut pentru mine
vreun înțeles...