un balon umplut cu apă prin care soarele scânteiază
cu pielea roz gata să plesnească
e fericirea mea pe care o țin încurcat
cu amândouă mâinile
speriat că îmi alunecă printre degete
că pocnește
și că ceea ce e înăuntru o să se împrăștie pe asfalt
pe pamânt
cocorii or sa vină și or să plece iar ea se va fi uscat demult
va fi fost suptă de rădăcini care nu sunt ale mele
va fi fost procesata împreună cu niște proteine vulgare
pe care nu le cunosc și pe care nu le iubesc
mâinile mele au fost mereu ocupate
am fost atât de fericit.