încă cerșesc la porți închise
romantism

mâini de ceară rămân în sălile
muzeului
actori febrili chipul și-l topesc în dar

peste timp nimicul își așterne dinții
ca o maimuță apatică
așteaptă cina sau cine mai știe care
masă servită între gratii

îmi spui că învelești un pas
apoi altul și altul

uite că ți-am trimis filmul
cu căpitanul Nemo

mi-a plăcut personajul plin de sictir
care închide și el porți cu nemiluita
lasă deschis un singur tunel
al laboratorului
sperând în salvarea hărților...

am salvat de tunul piraților așteptări
o singură fisură din zidul pe care tu
îl tot zgândări cu unghia păstrată amintire
victoriilor tale de bărbat
continuă

mă duc să mai salvez câteva hărți
apoi poate să bubuie totul

Anne Marie Bejliu, 29 august 2016