de dimineață cu telefonul în mână
aștept să fiu mințită frumos
cineva trebuie să-mi coboare un nor
încet-încet
mă acoperă și nu mai văd
ce
iubesc la tine
îmi pregătesc hainele
va veni ziua când mă vei îngropa
de vie
îmi va fi greu primul pumn de țărână
olarul va vorbi frumos trupului meu
de forma unui fruct
potrivit iubirii

nepotrivit oricui
mă frământă un vis pe care nu l-am spus niciodată
de parcă aș trimite bărci de hârtie
pe apă vreau să fii sigur
că-ți iau greutate din spate

dorința ta mă ține
în loc să-mi facă vânt
treptele acelea
duc liniștite
în pământ
să-mi aștept moartea
ca pe un om de care nu-mi este dor