Suntem un unison de minți demente
Ce trăiesc cu impresia unei vieți independente,
Predestinați la o autodistrugere morbidă
Mintea,cu întrebări îndopată,de răspunsuri avidă.

Suntem simple energii ce plutesc în derivă
Nici o decizie nu-i gândită,fiecare-i instinctivă
Dar unele lucruri sunt complexe,greu de perceput și înțeles
Motiv pentru care le-am creat noi un sens.

Dar totul e ireal,iluzii și fantasme
Cartea vieții-i un amalgam de basme
Apărute în urma unor spasme,la nivel cerebral
Frânturi de gânduri susținute de-un înfloritor piedestal.

Până și cerul și adâncul,sunt simple concepții
Interpretări ale morții și vieții.
Suntem energii nemuritoare,călătoare,
Nu există sfârșit,dar nici infinit,ci doar schimbare.

Loviți de strălucirea iluminismului,ne activăm rațiunea
Conștienți că am luat viață c-un scop,dar negăsindu-ne misiunea
Cotrobăim prin istorie,formând noi viziuni
Cu o gândire deschisă,curentul minții realizează fuziuni,

Creând nedescoperite,încă,ideologii
Blamându-le c-ar fi simple fantezii,
Având un lapsus permanent,pierzând informații
Căzând în schizofrenie,având cu noi înșine conversații,

Uitând că fiecare trup are propriu-și câmp energetic
Față de scopuri mărețe devenind sceptic
Nerealizându-ne puterile de-a modifica tot ce ne-nconjoară
Simplul gând la multitudinea de atomi și celule ne înfioară.

Psihic deteriorați,am preschimbat în cenușă,materia cenușie
Am decolat necunoscători și ne prăbușim în vrie,
Ne-am creat un loc de joacă de mărimea universului
Dar e pustiit,îmbulzit de statui.

Dreptul la opinie e inutil dacă rămâi nemișcat,
Iar simpla mulțumire,în urma faptului c-ai încercat
E inconștiența conștiinței,altfel zis îndoctrinare
Suntem nevoiți să năpârlim,soluția stă în schimbare.

Iar divinitatea e propria noastră reflexie
Menită pentru a personalității corecție
Oferind un șablon pentru crearea de oameni simpli în masă,
Lipsit de dorințe,lumea pare mai frumoasă.

Precum și fiecare lucru creat pentru binele minorității de la putere
Descoperindu-le tacticile,se mișcă plăcile tectonice,cutremure
Ne vorbește planeta prin limbaju-i nonverbal
Iar indiferența aceasta ne va aduce finalul final.

Legături neuronale distruse de îngrijorări lipsite de motive
Adormim cu gândul la aceleași povești,gânduri narative
Ce ne bântuie interiorul cutiei craniene
Că alergăm spre nicăieri,învinovățind clipele ce trec alene.

Blocați în trecut,visători spre viitor
Nu realizăm c-al vieții noastre suntem propriul compozitor,
Prezentul întunecându-ne gândirea,
Ne pierdem pe noi căutând fericirea.