un apus în somerset, simfonia a -9-a
planetele,
gustav holst
magicianul
așteptând să-ți umple paharul cu vin
el desigur nu va pleca nicăieri,
iar tu nu vei fi judecată de inchiziția
oamenilor cumsecade
adunați într-un tribunal, spoind pe brânci
treptele și scările murdare

pe a nu știu câta planetă alien
tramvaiele se retrag spre depou iar ție
îți place să am părul ud, negru și prea târziu

mereu prea târziu.