Fă-mă Doamne vis de noapte,
S-aprind gândurile toate
Și stelele-n policandre,
Să culeg mesaje coapte,
Pentru zile mai bogate.

Fă-mă Doamne vis de ziuă,
Să colind lumea pe rouă,
Să râd soarelui în față
Ca o sfântă dimineață,
Nepârlită de viață,
Nici pe dos și nici pe față.

Doamne, fă-mă vis de primăvară,
Să-i sărut livada iară…
Să îi fur miresmele,
Să le impart cu fetele,
Cum împarți și tu voios
Bucuriile frumos.

Doamne, fă-mă vis de vară,
Să-i pictez amurgu-n seară,
Lunii să-i scriu poezii,
Că-i iubesc ochiul cel viu
Și mesajele trimise
Numai de tine înțelese.

Doamne, fă-mă vis de toamnă,
Nopțile versuri să-mi cearnă,
Prin crângul poeților
Să-mi trec albul tâmplelor,
Ca o romanță în floare,
Pe pagini nepieritoare.

Fă-mă Doamne vis de iarnă,
Să-i sărut tâmpla de doamnă,
Cu flori reci de gheață în geamuri
Și cu sărbători în ramuri…
Cu înțelepciune în versuri
În bogate înțelesuri.

Fă-mă Doamne ce vrei Tu,
Că-mi știi rostul, după pe față…
Viața mea și traiul meu
Să le faci povești de viață,
Apă vie cu povață.

Fă-mă Doamne vis nestins,
Cu recunoștință nins
Și nu-mi spulbera speranța,
Ca într-o zi să-ți merit fața.

21-09-2016