m-am rătăcit în mine de-o vreme.
mă caut în inimă
și-aud doar dupăiala cum fug.
sub tâmplă mă strig.
în zădar.
tâmpla e antifonată de gânduri pâsloase.
întreb ochii de m-au văzut.
se uită în gol.
li-e milă de mine?
nu m-au văzut?
sau poate ce văd nu-s cel care sunt...

dar dacă nu-s rătăcit
ci doar m-am ascuns
să nu mi se vadă sufletul jupuit
în cuvânt?...