Ai cules mărul discordiei,
întâmplător eram sub pomul lăudat
și mă odihneam.

Știai că nu dorm doar mă prefac
să văd apoi cui îl oferi
și cum îl duce la pierzanie.
Tu nu ai crezut decât în frumusețea fizică
și ai trezit o furtună de invidii.

Când nu se mai poate întâmpla nimic
totul este potrivnic,
moartea îngroapă în deșertăciune eroii,
se naște lumina lor în amintire,
sapă la rădăcina legendelor
și se amestecă cu mitul.